content top

Seva de mesteacan

Seva de mesteacan

(Betula alba si Betula pendula)

Mesteacanul alb ori mesteacanul argintiu este un arbore foarte frumos, care se detaseaza printr-o puritate aparte intre ceilalti copaci: subtire si zvelt, asemeni unui adolescent, inalt de pana la    15-20 de metri, imbracat intr-o scoarta matasoasa si alba iradiaza lumina puternica a primaverii in irizari argintii. Mai ales acum, spre aprilie, palcurile de mesteceni par ca zambesc in soarele crud. Nu e o figura de stil, este chiar ceea ce simti cand vezi trunchiurile albe si zvelte stralucind, pline de viata, in lumina puternica a noului anotimp. In folclorul romanesc, aceasta este si principala functie magica a mesteacanului: aceea de a aduce veselia si sanatatea. In multe sate din Ardeal primavara erau prinse la porti ramuri de mesteacan infrunzite, “ca sa fie tot anul lipsit de suparari si cu bucurie in suflet”. In satele de munte din Moldova, se spunea ca e pacat sa mani vacile primavara cu o creanga uscata dintr-un copac oarecare. Vitele se manau numai cu crengi inmugurite de mesteacan, pentru ca vitele sa fie “vesele si sanatoase, pana in primavara care vine”. In toata Europa, mai ales in partea nordica, mesteacanul este venerat din timpuri imemorabile. In folclorul tarilor scandinave se spunea ca fiind atat de suplu, stralucitor si delicat, mesteacanul este intruparea luminii si a puritatii. Vechii celti isi desfasurau ritualurile de vindecare in luminisul padurilor de mesteceni, scaldate in lumina alburie a zorilor. Dupa un ritual menit sa-i aduca in starea de transa, samanii siberieni se urcau primavara intr-un mesteacan, pentru a fi mai aproape de cerul albastru si pentru a primi de acolo puterea vindecatoare. In Roma Antica, din ramurile tinere de mesteacan, aduse de la mare distanta, se alcatuiau manunchiuri folosite drept “bice” in baile publice, actiune menita sa purifice corpul si spiritul. Majoritatea credintelor populare europene fac referire la “laptele”, “lacrimile” sau chiar “sangele” mesteacanului, toate aceste denumiri desemnand seva acestui arbore, seva care se pune in miscare primavara prin trunchi si care poate fi extrasa in mari cantitati. Se credea despre aceasta seva ca are proprietati vindecatoare si purificatoare magice, fiind folosita ca atare pe scara larga primavara pentru tratarea si pentru prevenirea bolilor. Un adevar reconfirmat de stiinta moderna, care prin cercetari recente evidentiaza calitatile terapeutice uluitoare ale sevei mesteacanului:

Ce boli vindeca seva mesteacanului?

“Toate!” Aceasta a fost concluzia medicului personal al lui Napoleon Bonaparte dupa campania din Rusia, unde a avut ocazia sa vada pe viu efectul sevei de mesteacan, folosita de catre taranii rusi drept panaceu universal. Va oferim in continuare cateva remedii curente si eficiente pe baza de suc de mesteacan.
Melanom. Cercetatorii Universitatii Medicale din Illinois, Statele Unite, au ajuns la concluzia ca la unele tipuri de celule tumorale se declanseaza un proces de autodistrugere sub influenta sevei de mesteacan. Administrata intern, ea incetineste cresterea melanomului, in principal, dar si a altor tipuri de celule tumorale. Tratamentul cu seva se face vreme de 3-6 saptamani, cat se poate procura proaspata. Se beau 0,5-1 litri pe zi. Dupa trecerea sezonului de recoltare a sevei, tratamentul se continua, consumand zilnic decoct combinat din scoarta de mesteacan, a carui reteta de preparare o gasiti la finalul paginii.
Epuizare nervoasa, tulburari de memorie si de concentrare – o cura cu seva de mesteacan, cate jumatate de litru pe zi, vreme de 3 saptamani, are un extraordinar efect regenerator pentru sistemul nervos. La aceasta concluzie au ajuns cercetatorii din Franta, o tara in care gemoterapia (tratamentul bolilor cu tesuturi tinere si seve de plante) este foarte avansata. Cele mai spectaculoase rezultate cu seva de mesteacan se obtin in tratarea bolilor ce afecteaza sistemul nervos, gama de aplicatii mergand de la epuizare si astenie, pana la tumori pe creier si pe maduva spinarii, asa cum vom vedea in continuare:
Neuroblastom, neurosarcom - acidul betulinic, principala substanta activa din seva si din scoarta de mesteacan, are efect citostatic asupra celulelor maligne din formatiunile tumorale de pe sistemul nervos, mai ales la copii. Tramentul este simplu: se administreaza 250-500 ml de seva pe zi, in cura de 3-6 saptamani. Apoi tratamentul continua, dar cu decoct combinat de scoarta de mesteacan, cate o cana (250 ml) pe zi.
Boala canceroasa, in general - exista mai multe studii care pun in evidenta efectele antitumorale ale mesteacanului, in special ale sevei si ale scoartei acestuia. Principalul “vinovat” pentru acest efect este un principiu activ: ACIDUL BETULINIC, care se gaseste in proportii mari in mesteacan, mai ales primavara. Pe langa tipurile de cancer sus mentionate, in ultima vreme s-au obtinut rezultate pozitive si in cancerul ovarian, cancerul pulmonar si cancerul mamar.

Toate aceste succese nu fac decat sa confirme informatiile de medicina populara europeana si amerindiana, care constituie filonul de inspiratie pentru medicii de astazi. In medicina traditionala, de pilda, se recomanda ca adjuvant general in boala canceroasa: seva de mesteacan (0,5-1 litru pe zi la adulti) sau, ca inlocuitor al sevei, decoctul de scoarta de mesteacan (0,6-1 litru pe zi la adulti). Acest tratament poate fi urmat in paralel cu alte terapii, naturale sau alopate, fara a fi pusa in evidenta vreo incompatibilitate intre ele. Exista chiar un studiu asupra unei combinatii intre un citostatic devenit clasic – Vincristina (obtinut, si el, dintr-o planta numita saschiu) si mesteacan. Combinatia are un efect foarte puternic, mai ales in tratarea cancerului pulmonar.
Adjuvant in tratamentul HIV - in anul 1994, cercetatorii de la Universitatea Carolina de Nord au raportat ca substantele active din scoarta de mesteacan si din seva de mesteacan au incetinit dezvoltarea virusului care produce SIDA. Curele de cate 4 saptamani, timp in care se consuma seva sau decoct combinat de scoarta de mesteacan, cate un litru pe zi, se pare ca, pe de o parte, inhiba direct dezvoltarea virusului, iar pe de alta parte, amplifica imunitatea organismului.
Artrita (reumatism) – cura cu seva de mesteacan, administrata minimum un litru pe zi, vreme de 3 saptamani, a fost utilizata cu succes in spitale din Rusia, Belarus si Ucraina pentru tratarea durerilor de articulatii. Efectele antireumatice ale sevei sunt amplificate prin aplicarea externa de cataplasme cu pulbere de scoarta de mesteacan pe articulatiile afectate. Acelasi tratament se foloseste si pentru tratarea cu succes a gutei.
Litiaza renala (pietre la rinichi) - se face o cura de 20 de zile cu seva de mesteacan. In prima zi se consuma 0,5 litri, in a doua zi 0,6 litri s.a.m.d., ajungandu-se in cea de a cincea zi la 1 litru, cantitate care se va bea vreme de 10 zile, dupa care cantitatea scade gradat, cu cate 0,1 litri pe zi, asa incat in ultima zi de cura sa se consume din nou 0,5 litri de seva. Este un tratament recomandat de medicina franceza pentru dizolvarea si eliminarea calculilor formati din urati, oxalati sau saruri de calciu.
Cistita – mesteacanul contine principii active cu o actiune diuretica, antiinflamatoare si antibacteriana puternica, fiind astfel un bun remediu in tratarea si prevenirea infectiilor urinare. Se consuma seva, cate un litru pe zi, in cure de 14-21 de zile.

Tratamente externe

Psoriazis - se pun pe leziunile produse pe piele comprese cu seva de mesteacan, care se tin vreme de o ora. Are efect antiinflamator, elimina gradat senzatia de mancarime sau inflamatie. In paralel, se face o cura interna cu cate un litru de seva pe zi. Are efecte exceptionale in psoriazis, fiind un puternic dezintoxicant pentru organism.
Eczemele alergice – se trateaza, de asemenea, cu comprese cu seva de mesteacan, care se aplica de doua ori pe zi, cate jumatate de ora. Dupa aplicatie, locul tratat se lasa sa stea la aer (fara ca pielea sa fie acoperita) vreme de inca jumatate de ora. Se recomanda ca in paralel cu tratamentul extern sa se bea seva de mesteacan, minimum un litru pe zi.
Negi – un leac din medicina populara romaneasca suna asa: “Se ia primavara o ramura tanara de mesteacan si se taie la ambele capete. La un capat i se da foc, ceea ce va face face ca la celalalt capat sa se scurga un suc, care se lasa sa picure pe negi. La sfarsit, cenusa ramasa dupa arderea ramurii de mesteacan va fi de asemenea pusa pe negi. Acest leac se foloseste zi de zi, vreme de 3 saptamani”.

Frumusete

Parul gras - se frictioneaza cu seva de mesteacan, cu o jumatate de ora inainte de a fi spalat. Tratamentul se repeta de 5-6 ori la rand, la interval de 2-3 zile, si are efecte foarte bune, dand firului de par stralucire, volum si rezistenta.
Ingrasare - seva de mesteacan are o extraordinara forta d

e a purifica organismul. Un litru pe zi din acest remediu, consumat intern, elimina apa suplimentara din organism, amplifica tranzitul intestinal, accelereaza metabolismul. Asociat cu o dieta saraca in carne, grasimi si dulciuri, remediul este ideal pentru o cura de slabire, ajutand la scaderea accelerata in greutate fara a pune in pericol sanatatea (seva de mesteacan contine acizi organici, saruri minerale de potasiu, calciu, magneziu si cupru, vitamina B – intregul grup, vitamina C si alte substante nutritive).
Celulita – un studiu francez facut inca din 1937 arata ca seva de mesteacan ajuta la eliminarea tesuturilor adipoase inflamate. Se consuma cate un litru de seva pe zi si, in paralel, se maseaza energic, tot cu seva de mesteacan, fiecare parte a corpului afectata de celulita. Tratamentul dureaza o luna si are efecte spectaculoase.

Precautii si contraindicatii la tratamentul intern

Mesteacanul trebuie utilizat cu precautie in timpul sarcinii si in timpul alaptarii, consumandu-se cantitati mici (sub 200 ml) si supraveghind aparitia oricarui simptom digestiv sau renal neplacut. Seva nu este indicata nici pentru copiii care au o sensibilitate alergica pronuntata sau care se confrunta frecvent cu tulburari digestive.
Persoanele care sunt alergice la aspirina nu trebuie sa foloseasca produse care contin mesteacan.
Datorita efectului pe care il are asupra rinichilor, mesteacanul nu trebuie folosit de cei aflati in criza renala si nici de cei care au afectiuni cardiace decompensate.
Mesteacanul poate produce anumite leziuni usoare la nivelul pielii si, la fel ca majoritatea plantelor, poate cauza reactii alergice.

Cum se obtine seva de mesteacan

Seva trebuie colectata in lunile martie si aprilie, atunci cand copacul revine la viata si seva incepe sa se inalte spre ramuri cu repeziciune. Cu ajutorul unui topor, se incizeaza in scoarta o crestatura (nu foarte adanca), in forma de V, cam la 1 metru de la sol. In jurul trunchiului se leaga o sfoara care se trece prin crestatura si de acolo se introduce intr-un vas (care a fost si el legat de trunchi), pentru ca seva sa se poata prelinge in el, pe sfoara. Dupa colectare, seva va fi strecurata cu ajutorul unui tifon. Este necesar ca dupa ce se incheie colectarea, crestatura facuta in trunchi sa fie acoperita cu ceara, rasina sau smoala, pentru ca astfel mesteacanul sa nu fie supus la unele infectii care se pot strecura prin acea crestatura, ferindu-l astfel de boala sau chiar de uscare si moarte.
Pentru tratament, se recomanda 0,5-1 litri pe zi la adulti, in timp ce pentru copiii intre 8 si 12 ani, 0,2-0,5 litri pe zi, iar pentru cei intre 4 si 8 ani, 0,1-0,3 litri pe zi. Durata curei nu este conditionata, de obicei, decat de perioada in care seva e secretata de copac.

Decoct combinat de scoarta de mesteacan

Intr-o jumatate de litru de apa, se pun la macerat de seara pana dimineata patru lingurite de pulbere de scoarta de mesteacan, o lingurita de flori de musetel si o lingurita de seminte de in.

Dimineata se filtreaza acest amestec, punand maceratul deoparte, iar plantele ramase dupa filtrare se fierb la foc mic, in alta jumatate de litru de apa, vreme de 2 minute, dupa care se lasa sa se raceasca. In final, se filtreaza decoctul astfel obtinut si se combina cu maceratul initial, rezultand aproximativ un litru de lichid limpede. Este un preparat foarte puternic din punct de vedere terapeutic si care se poate dovedi destul de agresiv pentru tubul digestiv (mesteacanul este iritativ, motiv pentru care se foloseste musetel). Se incepe tratamentul cu prudenta, consumand un pahar (0,2 litri) pe zi si crescand gradat doza, pana se ajunge la un litru pe zi. O cura dureaza patru saptamani si va fi urmata de 2 saptamani de pauza, dupa care se poate relua.
La copiii intre 8 si 12 ani, se vor administra 0,1-0,3 litri pe zi, iar la cei intre 4 si 8 ani maxim 0,1 litri pe zi, in reprize. Se va tine, in mod special, cont de recomandarea de a se incepe tratamentul cu doze mici (cateva linguri pe zi la inceput), care vor creste gradat, daca nu apar probleme digestive sau alergice. Atunci cand este preparat din scoarta proaspata (de maximum 1 an vechime), acest decoct combinat este un bun substitut pentru seva de mesteacan, care se gaseste doar cateva saptamani pe an.

Cataplasma cu pulbere de scoarta de mesteacan

Trei lingurite de pulbere de scoarta de mesteacan se oparesc cu jumatate de pahar de apa calda si se lasa timp de 1-2 ore sa se inmoaie. Dupa trecerea acestui interval de timp, pasta obtinuta se aplica direct pe locul afectat, acoperindu-se cu un tifon. Se lasa vreme de o ora.

1 Comentariu

  • Toate sunt la locul lor

04.04.2008, 22:08Grigore Rotaru

Taietura cu toporul trebuie inlocuita � copil fiind consumam asa ceva nu pentru ca ma obliga cineva , ci pentru ca mustareata era dulce ; cuvantul este folosit in zona Carpatilor de Curbura ( Siriu , Colti ) numai pentru seva mesteacanului . Mustareata este buna ( valabila ) numai pana se desfac frunzele ; de fapt dupa acest moment nu mai curge , copacul trimite substante fabricate in frunze pentru a cicatriza rana . Acele substante nu fac bine omului. Deci se pune problema pastrarii acestui produs : in vase de sticla , inchise ermetic, la o anumita temperatura si ceva aspirina drept conservant. Avand atatea zaharuri � mustareata da in stricat cu usurinta . In zona de care am amintit nu este considerata leac minune mai mult o distractie a copiilor, insa nu punem la indoiala cele scrise in articol. In sfarsit: incizia in copac o faceam cu un sfredel ( burghiu ) si introduceam o teava de cucuta uscata, chituiam cu ceva clisa si gata agregatu!
Instalam o sticla de curgea mustareata direct in ea si dimineata nu beam nici ceai, nici lapte, ci alergam la mesteacan … era ceva extraordinar, ne laudam cine are mai mult lichid in sticla; evident acela a fost cu inspiratia. Cand se termina sezonul noi cam uitam ce durere am facut copacului: parintii ne obligau sa punem dop orificiului; il confectionam tot din lemn de mesteacan verde. Nu am avut nici un caz grav!
Anul urmator solicitam alti copaci! Ce sampanie, ce vin batut de vechime … eu am vazut Raiul !

Cura de primăvară cu sevă de mesteacăn

Seva de mesteacăn are, alături de muguri, amenţi, seminţe, o mare putere regeneratoare.

Lemnul de mesteacăn era cunoscut şi utilizat din antichitate la celţi şi la triburile germanice ca elixir pentru longevitate, simbol al luminii şi purităţii, deoarece toate substanţele străine lui le elimină la exterior şi formează o crustă albă, iar interiorul este mereu „curat”.

Seva de mesteacăn prin puterea sa regeneratoare-depurativă şi antioxidantă, stimulează funcţionarea majorităţii organelor, prin activarea metabolismului la nivelul aparatelor          osteo-articular, endocrin, urinar, cutanat, a sistemului nervos central şi a sistemului          reticulo-endotelial.

Bogată în betulină, seva de mesteacăn are proprietăţi diuretice şi depurative, stimulând eliminarea acidului uric şi a ureei. Seva de mesteacăn are capacitatea de a reduce nivelul colesterolemiei.

O cură de primăvară cu sevă de mesteacăn, în special la persoanele care au prezentat afecţiuni ale aparatului respirator în această iarnă şi primăvară, va reface organismul slăbit. Curele trebuie să fie de trei-patru săptămâni, administrându-se câte 1 litru de sevă pe zi, dimineaţa, cu o oră înainte de masă.

Acest adevărat elixir este util pentru tratarea unor afectiuni cum ar fi: litiaza renală, cistita cronică, artroză şi reumatism cronic degenerativ, reumatism muscular şi articular cu tendinţe de calcifiere, oligurie, albuminurie, hiperuricemie şi gută, obezitate, hipercolesterolemie, celulită, dermatoze.

Excelent revitalizant fizic şi psihic

Astenia de primăvară dar şi astenia fizică şi psiho-fizică, în general, este marea problema a vieţii tensionate şi agitate pe care o trăim, iar seva de mesteacăn este un excelent întineritor, revitalizant psiho – emoţional, curăţând corpurile energetice de energiile stagnante, generând o stare de bună dispoziţie şi optimism.

Seva de mesteacăn se poate utiliza şi sub formă de produs gemoterapic. În acest caz, curele trebuie să fie de trei-patru săptămâni, administrându-se câte 2 ml de două ori pe zi, dimineaţa şi seara, sau un 1 ml. de două ori pe zi, dimineaţa şi seara la copiii de peste zece ani.

Mesteacănul trebuie utilizat cu precauţie în timpul sarcinii şi în timpul alăptării, consumându-se cantităţi mici (sub 200 ml) şi supraveghind apariţia oricărui simptom digestiv sau renal neplăcut. Seva nu este indicată nici pentru copiii care au o sensibilitate alergică pronunţată sau care se confruntă frecvent cu tulburări digestive.

Persoanele care sunt alergice la aspirină nu trebuie să folosească produse care conţin mesteacăn.

Datorită efectului pe care îl are asupra rinichilor, mesteacănul nu trebuie folosit de cei aflaţi în criza renală şi nici de cei care au afecţiuni cardiace decompensate.

Este necesar ca informaţiile prezentate mai sus să fie utilizate sub supravegherea unui terapeut specialist în terapii alternative.

Mihai MOISOIU
Terapeut – terapii alternative
www.nearyou.eu

Seva de mesteacan – “bautura zeilor”

Cunoastem cu totii trunchiurile zvelte si acoperite de coaja alba ale mestecenilor, unii dintre cei mai putin pretentiosi arbori in ceea ce priveste conditiile de viata, si prin urmare foarte raspanditi. Cu greu insa putem banui ca in “vinele” acestor arbori se revarsa odata cu venirea primaverii unul dintre remediile cele mai rare si mai valoroase ale primaverii: seva de mesteacan.

In multe zone ale globului, cum sunt Rusia, Canada, Japonia, Coreea, dar si in alte tari (mai ales din emisfera nordica), folosirea acestei seve are o traditie indelungata. In Coreea, spre exemplu, ea mai este inca considerata in popor “bautura zeilor”, in timp ce in Rusia si unele zone din Siberia ea facea parte dintre elixirurile magice ale samanilor. In Canada era folosita pentru a reda vitalitatea celor convalescenti si pentru a grabi refacerea fortelor dupa iernile lungi, atat in cazul oamenilor, cat si in cazul animalelor slabite. In Japonia si Finlanda, seva de mesteacan este considerata in traditia vindecarii populare o bautura medicinala cu efecte exceptionale.

1. Cum apare seva de mesteacan?

De-a lungul perioadei calde a anului, in special vara, mesteacanul formeaza din apa si dioxid de carbon, cu ajutorul luminii solare si a proceselor complexe de fotosinteza, diferite zaharuri si alte substante cu rol hranitor pentru arbore. O data cu venirea toamnei, arborele incepe sa stocheze aceste rezerve nutritive, pregatindu-se astfel pentru renasterea din primavara ce urmeaza.

Cand vine primavara si natura se retrezeste treptat la viata, arborele incepe sa absoarba cu putere din sol apa si substante minerale cu rol nutritiv, simultan cu punerea in miscare a zaharurilor depozitate anterior. Cand aceste componente aflate in stare fluida ajung sa se acumuleze si sa formeze seva, aceasta incepe sa urce cu forta dinspre radacini spre coroana, retrezind la viata intregul arbore. In seva se acumuleaza astfel, prin procese complexe, o serie de substante nutritive cu rol esential pentru viata arborelui, dar care prezinta in acelasi timp efecte terapeutice remarcabile.

2. Compozitia sevei

Seva de mesteacan concentreaza toate substantele nutritive necesare cresterii arborelui. Ea contine glucoza si fructoza (care ii confera un gust usor dulce, foarte agreabil), aminoacizi, derivati terpenici, vitamina C si o serie intreaga de minerale valoroase: calciu, fosfor, magneziu, mangan, zinc, sodiu si fier.

Fiind intr-o solutie naturala echilibrata din punct de vedere al compozitiei, aceste substante sunt foarte usor asimilabile in organism, de unde si efectele terapeutice rapide ale sevei. La o analiza atenta a acestor constituenti, precum si a cantitatilor in care se afla in seva, se poate remarca faptul ca ei sunt intr-o proportie optima pentru o asimilare foarte usoara si in acelasi timp lipsita de inconveniente.

Fructoza si glucoza

Sunt zaharuri naturale simple ce sunt absorbite direct la nivelul intestinului subtire si astfel confera rapid energie organismului. Aceasta face ca persoanele slabite fizic,  batranii, convalescentii si copiii sa beneficieze foarte repede de efectele regenerante ale sevei.

Vitamina C

Ajuta la formarea si cresterea normala a oaselor si dintilor, creste rezistenta organismului la bolile inflamatorii si este un factor important in absorbtia fierului din alimentatie.

Potasiul

Face parte dintre substantele de baza ale corpului uman, participand direct sau indirect la majoritatea reactiilor din organism. El mentine presiunea interna a celulelor, functionarea muschilor si participa in mod direct la procesele de producere a energiei la nivel celular.

Calciul

Face parte dintre “caramizile” de constructie ale corpului. Aproximativ 99% din calciul din organism se afla la nivelul oaselor si dintilor, restul indeplinind un rol important in diferite procese biochimice cum ar fi coagularea sangelui, transferul impulsurilor nervoase, functionarea sistemului hormonal.

Fosforul

Este necesar in metabolismul carbohidratilor, grasimilor si aminoacizilor, influentand astfel cresterea si functionarea normala a celulelor. Procesul de diviziune celulara si de formare de noi celule necesita de asemenea prezenta fosforului. Aceasta substanta stimuleaza contractia musculara, inclusiv aceea a muschiului cardiac, si ajuta la fixarea calciului in oase.

Magneziul

Cea mai mare parte a magneziului din organism este stocata impreuna cu calciul, la nivelul oaselor. El ajuta la absorbtia calciului, fosforului, potasiului si a vitaminelor B, C si E, intervenind in reglarea mai multor functii vitale ale organismului. Avand un rol oarecum complementar cu calciul, el incetineste transferul impulsurilor nervoase (accelerat de catre calciu), si astfel ajuta la eliberarea contractiilor si crampelor musculare. El intervine in metabolismul proteinelor, grasimilor si carbohidratilor, in biosinteza colesterolului, formarea oaselor, a tesutului conjunctiv si a celulelor sanguine. Acest oligoelement este usor distrus de caldura si tocmai de aceea seva de mesteacan nu trebuie sa fie niciodata incalzita, pentru a nu-si pierde efectele terapeutice.

Manganul

Are un rol important in producerea laptelui matern, a urinii, a hormonilor sexuali si tiroidieni si sustine totodata functionarea adecvata a nervilor si creierului.

Zincul

Face parte integranta din mai mult de 25 de enzime (printre care, spre exemplu, cele ce ajuta la descompunerea insulinei si alcoolului), avand un rol catalizator pentru multe alte enzime. Prezenta lui este necesara pentru producerea proteinelor si absorbtia a numeroase alte minerale si vitamine, pentru metabolismul carbohidratilor si fosforului.

Sodiul

Actioneaza complementar fata de potasiu, regland functionarea celulara si ajutand la mentinerea echilibrului acido-bazic in organism. Impreuna cu potasiul, el regleaza presiunea osmotica la nivelul celulelor. In plus, el are o functie de “conservare” a calitatilor sangelui, prevenind precipitarea mineralelor in sange si plasma si prevenind astfel arteroscleroza.

Fierul

Este binecunoscut in primul rand pentru rolul sau in formarea globulelor rosii si in transportul oxigenului. El este in acelasi timp un constituent al enzimei responsabile pentru producerea proteinelor.

Energia

Dincolo de aceste minerale si substante nutritive descoperite in seva prin diferite analize de laborator, se poate remarca un factor suplimentar: energia vietii. In cazul mesteacanului este vorba de existenta unei forme deosebite de bioenergie, ce face ca seva sa fie o “apa vie”, inzestrata cu capacitatea de a modifica starea energetica a organismului nostru. Ca si in cazul altor arbori, mestecenii sunt adevarate “centrale” de energie biologica, seva lor fiind puternic impregnata de aceasta forta ascendenta a arborelui. Tocmai de aceea, in urma curei cu seva, in fiinta noastra se poate simti o veritabila retrezire a puterii de regenerare si ascensiune, atat din punct de vedere fizic, cat si launtric, prin reactivarea puterilor sufletesti si mentale.

3. Cura cu seva de mesteacan

Poate dura intre 3 si 15 zile, in functie de necesitati. Seva se consuma proaspata, imediat dupa recoltare sau la cel mult o zi, in conditiile in care se pastreaza la rece, intr-un mediu perfect steril. Cantitatea necesara pentru o zi poate sa varieze, de la 2-3 linguri in cazul copiilor, la cca. 100-150 ml pe zi, in cazul persoanelor mature si varstnice. Pentru a beneficia cu adevarat de efectele unei astfel de cure, se recomanda ca seva sa fie consumata dimineata, numai pe stomacul gol, si sa nu se manance nimic dupa aceea un interval de 2-3 ore. In acest interval se poate bea, daca este cazul, apa de izvor sau apa minerala plata. In cazul pastrarii la frigider, seva se lasa pentru un interval de timp la temperatura camerei inainte de a fi consumata. Se pastreaza numai in vase curate de sticla sau portelan, ermetic inchise.

Boli in care este recomandata

Pietre la rinichi

Seva de mesteacan actioneaza in mod foarte eficient in litiazele urice si cu efecte ceva mai reduse in cazul calculilor cu oxalati si fosfati. Cura dureaza 15 zile, timp in care se va folosi simultan pulbere din frunze de mesteacan, pentru a grabi dizolvarea si eliminarea calculilor.

Administrarea pulberii de plante – planta se macina fin cu ajutorul unei rasnite electrice. Cate o lingurita din pulberea de plante se tine sub limba timp de 15 minute dupa care se inghite cu putina apa. Administrarea pulberii se face numai pe stomacul gol, cu 30 de minute inainte de a manca.

Intoxicarea organismului

Dezintoxicarea se produce mai ales prin eliminarea acidul uric si a ureei din organism, precum si in cazurile de hiperazotemie. In urma curei cu seva de mesteacan se poate constata de asemenea o reducere a valorilor excesive ale creatinei si creatininei. Excesul de compusi nocivi din sange si limfa este eliminat gradat si intr-o maniera blanda in urma unei astfel de cure. Pentru o cura de dezintoxicare cu efecte exceptionale este indicat sa se consume pe intreaga durata a curei numai cruditati (“hrana vie”) insistand pe folosirea salatelor proaspete de papadie, macris si salata verde, dar si pe consumul legumelor si fructelor proaspete. Seva va fi utilizata doar dimineata, in doza de 100 ml. O cura poate sa dureze 7 zile. Acest mod de utilizare a sevei aduce efecte rapide si in cazurile de guta si obezitate, reduce colesterolul negativ.

Avand un puternic efect depurativ si diuretic trebuie sa ne asteptam sa eliminam o cantitate considerabil amplificata de urina si sa resimtim la inceput o usoara senzatie de ameteala.

Artroza

Efectele antiinflamatoare si tonice ale sevei  se simt dupa primele 3-4 zile de utilizare. Este foarte important atat in cazul artrozelor, cat si al afectiunilor reumatice sa se mentina un regim alimentar mai sever (de preferat fara carne si zahar) in care se vor include multe verdeturi proaspete. Una dintre curele de primavara (descrise in acest numar al revistei) poate constitui o varianta foarte eficienta in cazul acestor afectiuni profunde. Se va consuma o cantitate de 100-150 ml de seva zilnic, dimineata, pe stomacul gol. Simultan, pentru accelerarea vindecarii se va folosi sublingual un amestec de plante antiinflamatoare si depurative: frunze de mesteacan (Betula pendula), frunze de frasin (Fraxinus excelsior), radacina de brusture (Arctium lappa), frunze de anghinare (Cynara scolymus)

Infectii urinare, boli ale vezicii urinare, nefrite cronice

Principiile active din seva poseda proprietati tonice si antiseptice la nivelul aparatului renal si urinar. In asociere cu pulberea din frunze de mesteacan, ea poate sa combata chiar infectiile cu E. coli si stafilococi, sa regleze diureza si sa stimuleze refacerea functionarii rinichilor. Se va folosi o cantitate de 150 ml de seva zilnic timp de 10 zile. In plus se va consuma zilnic o cantitate de 1 litru din maceratul obtinut din frunze de anghinare (Cynara scolymus), frunze de mesteacan (Betula pendula)si  bace de ienupar (Juniperus communis). Maceratul se obtine adaugand 1 lingura plina din amestecul de plante pentru 1 litru de apa; plantele se lasa in apa la temperatura camerei un interval de 6 ore, se filtreaza si se bea pe parcursul zilei.

Calvitie (chelie)

In acest scop seva se foloseste in uz extern, diluata cu putina apa. Pentru intarirea radacinii parului si stimularea circulatiei la nivelul pielii capului, ceea ce va avea ca efect o regenerarea accelerata a parului, se va realiza un macerat din 2 linguri de urzica proaspata (Urtica dioica) la 1 litru de apa, in care se adauga 50 de ml de seva de mesteacan. Macerarea se face la temperatura camerei un interval de 5-6 ore. Apoi se filtreaza si se frectioneaza foarte bine parul, fara a-l spala cu sampon sau alte substante chimice. Se sterge apoi bine cu un prosop aspru si se lasa sa se usuce in mod natural. Operatia se poate repeta din 2 in 2 zile, un interval de 2 saptamani.

4. Cand, cum si cat se colecteaza

O data cu primele semne ale primaverii, chiar inainte ca zapada sa se topeasca complet, seva incepe sa se acumuleze in trunchi. Perioada de recoltare poate astfel sa inceapa din luna martie si sa continue pana la aparitia primelor frunzulite. Dupa acest moment, ea nu va mai avea efecte terapeutice.

Recoltarea sevei trebuie facuta cu maximum de atentie si numai atunci cand cu adevarat constatam ca avem nevoie de un astfel de remediu, pentru a evita lezarea inutila a arborelui. Recoltarea se va face de la arbori de varsta medie-mare (si nu de la cei tineri). Metodele cele mai folosite sunt gaurirea trunchiului pe o adancime de 3-5 cm, cu un diametru de 5-10 mm sau crestarea cojii. De asemenea, in cazul taierii unor ramuri tinere se poate colecta seva in zona de taiere. In oricare dintre variante, seva se va colecta cu ajutorul unor recipiente de plastic sau (cel mai bine) din sticla, foarte curate si care vor fi mentinute cat mai bine acoperite in timpul recoltarii.

Imediat dupa ce a fost recoltata (cca. 150-250 ml pe zi), seva trebuie sa fie transferata in sticle de dimensiuni mici sterilizate prin incalzire si apoi inchise etans. Astfel, seva se poate pastra la frigider pentru 1-3 zile fara a-si pierde proprietatile terapeutice. In momentul in care o sticla  este deschisa, seva trebuie sa fie consumata imediat pentru a nu se degrada. De la un singur arbore, se poate colecta astfel zilnic cantitatea de seva necesara pentru un tratament fara a dauna desfasurarii vietii acestuia. Imediat dupa ce s-a incheiat recoltarea sevei, orificiul realizat pentru recoltare se va “pansa” pentru a feri astfel arborele de daunatori. Pentru aceasta, se va face un mic cep din argila umezita cu apa si putin rumegus cu care se va astupa orificiul prin care a fost colectata seva.

In traditia populara a mai multor popoare, toate operatiunile legate de recoltarea sevei sunt insotite de un profund respect si grija fata de fiinta arborelui si fata de intreaga Natura, operatiunile incheindu-se cu pansarea arborelui si cu o multumire adresata lui pentru nepretuitul ajutor acordat.

   RSS   Facebook   Twitter